ISTORICUL PAROHIEI ”SFÂNTUL MARE MUCENIC DUMITRU”
DIN RACOS

         Comuna Racos este situata în extremitatea nordica a judetului Brasov, la 60 km de Brasov si la 20 - 30 km de orasele Rupea si Baraolt. Aflata la o altitudine de 465m si ocupand o suprafata de aprox. 78kmp, comuna Racos este asezata la poalele muntilor Persani, în defileul râului Olt, defileu ce separa muntii Baraolt de muntii Persani. La iesirea Oltului din strâmtoarea muntilor Persani, se ridica si în stânga si în dreapta râului câte o culme calcaroasa, ambele purtând numele de Tipia: Tipia Racosului în dreapta si Tipia Ormenisului în stânga. Aceasta parte a comunei este considerata un adevarat muzeu petrografic. Este o rezervatie petrografica cu roci vechi, foarte vechi.
         Cele mai vechi urme ale prezentei umane în judetul Brasov dateaza de acum 60.000 ani. Locuitorii acestor meleaguri au parcurs toate etapele specifice vechilor civilizatii europene. Dintre monumentele antichitatii, cel mai spectaculos este Sanctuarul dac de la Racos. Numele comunei se trage de la pârâul "Soskut", care mai înainte era numit pârâul Racos, datorita faptului ca în pârâu se gaseau raci.
         Primul document scris dateaza din anul 1421. Acest document relateaza si faptul ca aici exista cu mult timp înainte o asezare întemeiata de pecenegi, care a fost distrusa de invazia tatarilor din 1241. Rolul militar, de aparare a asezarii este dovedit de existenta urmelor mai multor fortificatii de piatra, pe ambii versanti ai vaii, ridicate probabil la sfârsitul sec. al XI-lea, înc. sec al XII-lea.(Cetatile Kustaly si Rika).
         Unul din punctele de atractie ale Racosului este castelul Bethlen, resedinta nobiliara fortificata, de mica amploare, construita în stilul Renasterii transilvanene, în anul 1664. Incinta fortificata de plan patrat, cu bastioane circulare la colturi si turn patrat de intrare, tipica arhitecturii militare medievale târzii, anterioara castelului de pe latura de sud. O inscriptie de pe la 1700, încrustata pe fatada principala a turnului de poarta al castelului, arata ca, în acel an, edificiul apartinea contelui Samuel Bethlen si marca sfârsitul "lucrarilor de extindere si înfrumusetare" a castelului racosian. De acest castel a fost legat un episod interesant din viata unei familii domnitoare din Tara Romaneasca: în razboiul crâncen dintre turci si austrieci, din 1664, Grigore Ghica Voda se afla de partea austriecilor, dar, dupa razboi, domnitorul a fost silit sa fuga în Polonia. Sotia lui, Doamna Maria a trecut, la îndemnul lui Grigore, în Transilvania, unde intrând sub protectia principelui Transilvaniei, Mihail Apafi, a fost adapostita o perioada mai îndelungata în castelul Sukosd - Bethlen, unde l-a nascut pe fiul ei, Matei. Cererea "Sublimei Porti" otomane de a o expedia pe d-na Maria cu tot cu comorile ei la Stambul a fost respinsa de Apafi. În zilele Revolutiei de la 1848, Castelul Sukosd-Bethlen a fost ars în mare parte. Dupa 1873, castelul a devenit proprietatea contelui Samuel Teleki. Acesta a oferit castelul spre vanzare "composesoratului local", care a sarbatorit intrarea în posesiune abia în 1903. Lasat în paragina, în 1992, când au început lucrarile de restaurare, castelul era în ruina.

         Daca vizitati Racosul, nu uitati sa va opriti la Coloanele de bazalt. Situata în partea de vest a Muntilor Persani, în apropierea "carierei de exploatare a bazaltelor" din comuna Racos,rezervatia naturala a "Bazaltelor de la Racos" este o rezervatie geologica, întinsa pe o suprafata de 1,05ha. Coloanele de bazalt au o înaltime cuprinsa între 10 si 15m si au aparut datorita "racirii rapide a lavei vulcanice". Ele impresioneaza nu numai prin dimensiune, ci si prin forma neobisnuita, caracterizându-se din punct de vedere geologic prin "curgerile de lava provenite de la un centru de eruptie local (Dealul Capela)", curgeri care au format, în timp, "coloane scurte la baza" si apoi, în sectiunea de mijloc, "coloane lungi si groase", iar deasupra, "scorii bazaltice".
       În zona Muntilor Persani au avut loc cele mai recente activitati vulcanice de pe teritoriul tarii noastre. Recente, vorbind la scara geologica. Adica în Cuaternar, adica acum aproximativ 10 mii de ani, poate mai putin, în zona au existat vulcani, care la Racos au lasat urme atât de vizibile si de "proaspete" încât ai zice ca au erupt în urma cu câtiva ani. La Racos a existat un vulcan din al carui crater s-a exploatat mult timp zgura. Acum nu se mai exploateaza deoarece e zona protejata si e rezervatie. Însa peisajul ramas e fantastic si deosebit de pitoresc. Iar pentru un pasionat de geologie, locul e perfect pentru a studia toate tipurile de zgure, cenusi, piatra ponce, bombe vulcanice, bazalturi, lave întarite etc.

Next - (Ultima pag.)